Blog Recuperare Medicala

Articole Recuperare Medicala

Tratamentul intinderii musculare
Intinderile musculare sunt incadrate in traumatismele partilor moi. Intinderile musculare reprezinta forma cea mai usoara a leziunilor musculare, produse prin actiunea acuta a fortelor interne care intind excesiv tesutul muscular. Continuitatea tesutului muscular, spre deosebire de ruptura musculara, este pastrata, leziunile sunt microscopice si intereseaza formatiunile intracelulare. Dupa unii autori, leziunile sunt localizate primar, in perimisium, tesutul conjunctiv ce inconjoara fasciculele de fibre musculare. In primele momente de la producerea intinderii musculare, diagnosticul este greu de diferentiat de cel de ruptura fibrilara. In conditii normale, rezistenta tesutului muscular la tractiune este foarte mare. Spre exemplu, muschiul cvadriceps poate rezista fara rupturi la forte de 250-400 kg, iar muschiul triceps sural, la forte de 400-700 kg. De aceea, aparitia leziunilor de tipul intinderilor musculare, este in mare masura conditionata de anumiti factoi favorizanti: scaderea elasticitatii musculare, efectuarea unor eforturi mari fara o incalzire prealabila, varsta, viata nesportiva, etc.
    
Pe prim plan al simptomatologiei intinderilor musculare sta durerea, aparuta brusc in timpul efectuarii unei miscari. Durerea are caracter de arsura, si este precis localizata. In unele cazuri durerea poate apare tardiv, la cateva ore dupa incetarea efortului. La palpare se percepe o zona a muschiului de consistenta crescuta, dureroasa totodata la palpare. Miscarile active ale segmentului lezat sunt posibile, dar au amploare redusa si uneori produc dureri. Miscarile active nu sunt dureroase decat in momentul in care amplitudinea este atat de mare incat se intinde muschiul lezat.
    
In conduita terapeutica, primul gest il constituie punerea in repaus a muschiului lezat, prin imobilizare in pozitie antalgica cu ajutorul unei atele,aplicatii refrigerante locale si medicatie antialgica si antiinflamatorie. Dupa ameliorarea durerilor si inlaturarea atelelor, se indica miscarea segmetului in care s-a produs leziunea, cu conditia in care, este absolut contraindicat efortul cat si miscarile bruste sau rapide. Initial se efectueaza miscari pasive in articulatiile invecinate segmentului in care s-a produs leziunea, pentru a asigura ,,pompajul venolimfatic". Treptat se introduc miscari pasivo-active, active, miscari active cu rezistenta, etc.
    
In perioada acuta, este contraindicata fizioterapia, in special, termoterapia, caldura locala, datorita faptului ca de cele mai multe ori, intinderile coexista cu rupturi de fibre capilare. In aceste conditii, caldura locala determina vasodilatatie favorizand hemoragiile. In schimb, dupa aproximativ 24 de ore de la producerea leziunii, si numai dupa ce simptomatologia acesteia s-a ameliorat, fizioterapia devine un real folos. In aceasta perioada se folosesc atat electroterapia antalgica (curenti galvanici, interferentiali, diadinamici, etc), laserterapie cat si aplicatii calde, bai de lumina, Solux, ce activeaza circulatia in zona lezata si determina accelerarea procesului de vindecare.
    
Masajul este indicat numai dupa ameliorarea simptomatolgiei intinderilor musculare, pentru a nu agrava leziunile. Totusi, masajul poate fi utilizat, sub forma crioterapiei, (masajul cu gheata), inca din primele momente ale producerii intinderilor musculare, avand un important efect antalgic.
 

Adaug─â comentariu


Codul de securitate
Actualizeaz─â