Blog Recuperare Medicala

Articole Recuperare Medicala

Kinetoterapie, fizioterapie si masaj pentru sportivi
In domeniul sportului, se intalneste o gama larga de afectiuni. Accidentele in sport sunt in cea mai mare masura traumatice, de aceea abordarea unor masuri terapeutice este absolut esentiala. In general, rolul recuperarii prin kinetoterapie, fizioterapie si masaj este de a reda cat mai rapid posibil, individul (sportivul), activitatii fizice pe care acesta o practica. Unele activitati sportive sustinute, presupun un efort foarte mare din partea celui care le practica, asa cum este in sportul de performanta, iar din acest motiv, un program kinetic adaptat si individualizat asociat cu fizioterapie si masaj terapeutic pot influenta in mod pozitiv refacerea dupa efort. Aceste masuri terapeutice urmaresc accelerarea procesului de restabilire a functiilor metabolice si sistemice perturbate de efort. Atat sustinerea cat si refacerea sunt procese care-si ating scopul in masura in care se individualizeaza in raport cu natura efortului si cu perioada de pregatire sportiva, mijloacele folosite avand o anumita ierarhizare, prioritate in aplicarea lor.
    
Traumatismele partilor moi, cum ar fi contuziile, intinderile si rupturile musculare, intinderile si rupturile de tendoane, tendinita, tenosinovita, intinderile si rupturile de aponevroze/ fascii, contuziile si elongatiile nervilor, traumatismele inchise interesand venele si arterele, etc. , beneficiaza de recuperare prin procedee de fizioterapie (curenti galvanici, interferentiali, diadinamice, etc),  crioterapie, tehnici de masaj terapeutic, kinetoterapie; in rupturile musculare, numai ruptura fibrilara beneficiaza de tratament conservator din care face parte si masajul terapeutic.
    
Traumatismele articulare, entorsele, luxatiile, bursitele, rupturile de menisc sau rupturile ligamentare, sunt afectiuni in a caror recuperare, fizioterapia, kinetoterapia, alaturi de tratamentul medicamentos sunt indispensabile, desigur adaptate in functie de gradul si severitate al afectiunii. Spre exemplu, in cazul luxatiilor tratamentul recuperator se incepe imediat dupa imobilizare prin contractii izometrice ale musculaturii segmentele adiacente si miscarilor articulare vecine. Dupa suprimarea imobilizarii se apeleaza la miscari activ pasive si cu ingreunari pana la restabilirea completa a amplitudinii si valorii musculaturii.
    
In cazul traumatismelor osoase, fracturi, fisuri, periostite, pe langa tratamentul medicamentos sau cel ortopedic in cazul fracturilor, de recomanda folosirea procedeelor de fizioterapie, hidroterapie, crioterapie si kinetoterapie. Ca si exemplu, in fracturi, tratamentul functional cuprinde doua perioade perioada imobilizarii gipsate, timp in care se vor efectua exercitii terapeutice cu menajarea segmentului lezat. Din saptamana a doua si mai ales dintr-a treia se poate incepe si exersarea segmentului imobilizat cu miscari pasive si limitat active. Dupa scoaterea gipsului si dupa constatarea bunei consolidari a fracturii se continua cu exercitiile de kinetoterapie generale si segmentare, adaugand treptat hidroterapia, fizioterapia si dupa 6-12 luni balneoterapia marina.
    
Miozitele, ligamentitele, tendinitele, capsulitele, apofizitele, entezitele, sunt microtraumatisme provenite prin suprasolicitare, ce apar in special in randul sportivilor de performanta. In recuperarea acestor afectiuni, fizioterapia, kinetoterapia si masajul terapeutic cu efect calmant si miorelaxant sunt absolut necesare. Tratamentul entezitelor se axeaza pe masajul cu gheata ţn primele 48 de ore, antiinflamatorii, sedative, laserterapie, ionizari cu novocaina, repaus segmentar, cura balneofizioterapica.
    
Efectul hiperemiant si trofic al curentilor electrici, duce la o crestere a microcirculatiei locale, promovand astfel o mai buna oxigenare a muschiului, o revenire mai rapida dupa efort maximal prin readucerea mai rapida a pH-ului la normal si eliminarea metabolitilor toxici.
 

Adaug─â comentariu


Codul de securitate
Actualizeaz─â