Blog Recuperare Medicala

Articole Recuperare Medicala

Tratamentul leziunilor sportive
Leziunea se defineste ca fiind o vatamare a unui tesut organic, cauzat de o trauma. Cele mai frecvent intalnite leziuni, sunt cele sportive. Indiferent de natura cauzei, o accidentare poate insemna un moment de rascruce in viata unui sportiv. Implicatiile pot fi diverse, de la cazul mai fericit in care leziunea este minora, iar recuperarea totala, pana la un caz extrem in care leziunea este atat de serioasa incat sportivul este nevoit sa renunte la cariera sportiva. Situatia cea mai frecventa totusi intalnita, este leziunea de intensitate medie, prost tratata sau neglijata care se cronicizeaza.
    
Tratamentul leziunilor sportive, trebuie instituit cat mai precoce posibil. Se folosesc tratamentul kinetic, fizioterapic cat si terapia prin masaj.
In functie de tipul si gravitatea leziuni, se adapteaza si aceste terapii. In stadiul acut al leziunilor, se indica imobilizare segmentara, repaus de la efort timp de cateva zile, in pozitie antidecliva a membrului afectat si medicatie - antiinflamatoare, antialgica. In functie de localizarea leziunii, depinde si perioada de imobilizare. In aceasta perioada, obiectivul general al kinetoterapiei este mentinerea unei bune mobilitati a celorlalte articulatii precum si asigurarea ,,pompajului" venolimfatic, atat prin miscari, cat mai ales prin exercitiile de flexie-extensie a articulatiilor invecinate, segmentului ce prezinta leziune. Se asigura deasemnea si circulatia de intoarcere.  Recuperarea leziunilor necomplicate, acolo unde nu este necesara interventia chirurgicala, trebuie sa inceapa cat mai precoce, pentru a evita instalarea redorii, datorata imobilizarii.      

Tratamentul prin kinetoterapie, dupa ameliorarea durerilor, vizeaza ameliorarea mobilitatii, flexibilitatii, fortei si rezistentei musculare, agilitatii sportive si coordonarii. In functie de tipul leziunii, mobilitatea poate sa necesite protectie in stadiile initiale (doar miscari pasive si limitate) in schimb, daca este tolerata, trebuie adusa la amplitudine completa, fapt pentru care, treptat se introduc mobilizari pasivo-active, active, active cu rezistenta etc. Mobilizarea articulara asigura nutritia cartilajului articular prin presiune hidrostatica, previne contracararea tesuturilor moi si asigura proprioceptia articulara si feedback-ul muscular. Antrenamentul de forta poate fi inceput precoce, progresand pe masura vindecarii leziunii si cresterii mobilitatii articulare. La inceput, kinetoterapia recomanda exercitiile statice izometrice. Exercitiile de tonifiere musculara se fac progresiv, fara sa se forteze rezistenta segmentului lezat, care intr-o articulatie instabila, este destul de precara si leziunea se poate reface. Dupa refacerea fortei sau concomitent cu antrenamentul de forta, sportivii trebuie sa recastige agilitatea si coordonarea optimala pentru revenirea in sport. Recastigarea proprioceptiei poate fi realizata prin exercitii pe planseta mobila, care permite ameliorarea echilibrului si refacerea miscarilor de coordonare ale membrelor.
    
Fizioterapia are multiple indicatii in tratamentul leziunilor. Combaterea durerii este obiectivul principal, aceasta contribuind la impotenta functionala articulara, deprima pacientul si impiedica kinetoterapia recuperatorie. Pentru obtinerea efectelor analgetice cat si antiinflamatorii, se folosesc curentii diadinamici, curentii Trabert, curentul galvanic, curentii interferentiali, undele scurte, microundele, ultrasunetul. Caldura locala este deasemenea cunoscuta ca un bun mijloc de ameliorare a durerilor. Caldura avand si un efect antiinflamator, actioneaza antalgic si prin acest efect. Pentru grabirea procesului de vindecare locala, se indica aplicatia la 2-3 zile interval, a cate unei sedinte de diapulse. De mare folos este aplicarea dusului subacval, un mijloc eficace in reducerea proceselor aderentiale si in ameliorarea mobilitatii articulare.
    
Masajul urmareste ameliorarea circulatiei sanguinne si a troficitatii locale, reducerea tulburarilor vasculotrofice, imbunatatirea tonusului musculaturii invecinate. In tratamentul leziunilor sportive, masajul este la fel de eficient, doar ca terapia prin masaj trebuie sa se limiteze mai mult la efleuraj si frictiuni, efectuate cu multa blandete si grija. Pe segmentele invecinate leziunii se pot executa framantari, rulat si tapotament ,,in ventuza", tocat sau batatorit, manevre care combat hipotonia sau hipotrofia musculara.
 

Adaug─â comentariu


Codul de securitate
Actualizeaz─â